CERTIFICARE

Credem că anumite sisteme de certificare au adus beneficii însemnate micilor producători. Totuși, este cu mult mai greu să identificăm avantajele pentru muncitorii acestor sisteme, care, de obicei, eșuează să susțină munca sindicatelor independente.

O legislație națională și internațională aplicată corespunzător este de preferat pentru aceste standarde voluntare. Cum spune și Secretarul General al ITUC (Confederația Internațională a Sindicatelor), Sharon Burrow, „Standardele private nu trebuie să substituie politicile publice stabilite prin procese politice democratice și reprezentative.”

Certificarea organică

Ce este certificarea organică?

Certificarea organică este o certificare și un sistem de etichetare realizat de o terță parte, ce acoperă toate aspectele producției agricole și împachetării, bunăstarea animalelor, măsurile de conservare a speciilor de animale sălbatice și interzicerea aditivilor alimentari care sunt dăunători sau nu sunt necesari în hrana produsă organic. Orice produs vâdut ca „organic” trebuie să se supună unui set de reguli stricte stabilite la nivel național, european și internațional. Procesul de certificare și auditul este realizat de companii de ceritificare independente.

Care sunt beneficiile certificării organice?

• O reputație bună în ceea ce privește  diminuarea impactului negativ al producției agricole, precum degradarea solului, organismele modificate genetic, reducerea biodiversității, folosirea excesivă a agrochimicalelor și eliberearea lor în natură sau inflitrarea nutrienților în lacuri, râruri sau apa de subsol.
• Evitarea folosirii pesticidelor chimice și fertilizatorilor, contribuind astfel la creșterea venitului fermierilor, mai ales în țările în curs de dezvoltare.

Însă este loc pentru mai bine

• certificarea organică nu acordă suficientă atenție aspectelor de ordin social și proceselor ce pot conduce la sisteme de producție și peisaje agricole sustenabile.
• procesul de  certificare organică este foarte costisitor și solicitant pentru producătorii medii și mijlocii și pentru organizațiile de producători din țările în curs de dezvoltare, și este greu de realizat fără ajutor financiar exterior.
• întrucât nu se adresează relațiilor din interiorul comerțului cu produse  agricole și lanțurilor de distribuție, beneficiile economice pentru producătorii și muncitorii din țările în  curs de dezvoltare aproape că nu sunt obținute.

Certificarea Fairtrade

Povestea comerțului echitabil

Înaintea introducerii etichetei, lanțurile de aprovizionare Fair Trade erau organizate în lanțuri de organizații dedicate complet conceptului. Pentru a se extinde și a intra pe piața comercială prin intermediul companiilor convenționale care nu sunt dedicate 100% Organizațiior Fair Trade, a crescut și nevoia pentru dezvoltarea unor standarde și a unei modalități independente de verificare a afirmațiilor făcute de comercianți și producători în ceea ce privește  condițiile de producție. De aceea, în 1988, organizația de binefacere olandeză Solidaridad a introdus, inițial pentru cafea, etichetarea Max Havelaar și un sistem de certificare. Inițiative similare au urmat în alte țări din Europa și America de Nord.  În perioada anilor 1990, organizațiile care au stabilit standardele și certificarea, ce inițial erau independente, au format Organizațiile Internaționale pentru Etichetarea Fairtrade (FLO) și  eticheta comună Fairtrade a fost introdusă. În 2012, FLO și-a schimbat denumirea în Fairtrade Internațioanl (FI).

Standardele generice Fairtrade și standardele pentru produse specifice sunt stabilite de FI, în vreme ce sistemul de certificare fairtrade este condus de FLOCERT Ltd. (o companie deținută de FI) în cooperare cu auditori și inspectori din toată lumea. Standardele Fairtrade sunt astfel create pentru a trata   dezechilibrul de putere din relațiile comerciale, piețele instabile și injustițiile din comerțul convențional. Astfel, standardele Fairtrade  se aplică atât producătorilor, cât și partenerilor  lor de comerț (comercianți).

 De ce este sistemul Fairtrade Internațional respectat pe scară largă?

• este transparent, credibil și orientat spre mediul de afaceri
• printre membrii FI se află o multitudine de părți interesate – inițiative naționale de etichetare din Europa, America de Nord, Australia și Asia , precum și rețele ale producătorilor din Asia, Africa și America Latină
• se concentrează pe principii sociale, economice și de mediu, dar și pe furnizarea unor instrumente efective pentru punerea acestor principii în practică

Ce poate fi îmbunătățit?

Sistemul Fairtrade Internațional  are experiență în lucrul cu organizațiile micilor producători (majoritatea cooperative și uniuni de cooperative). Însă Fairtrade Internațional a fost în ultimul timp ținta unor critici publice în Europa și America Latină pentru că nu tratează problema  libertății sindicatelor de pe unele plantații certificate din America Latină. Standardul Fairtrade Internațional  privind Forța de  Munca Angajată a fost revizuit în 2014 pentru a consolida  dreptul muncitorilor de a se organiza liber și de a negocia colectiv, cât și de a da muncitorilor dreptul la un mai mare control asupra modului  de cheltuire a bonusului Fairtrade. Fairtrade Internațional introduce, de asemenea, o nouă metodologie de stabilire a unui proces clar și a punctelor de referință pentru fixarea unui salariu decent.